Da Vulcano in linea Franco Gitto

fgitto.jpgdi Franco Gitto

QUANNU C’E’ AMURI, PURU LU FELI E’ DUCI…
Ricurdannu i me nonni

Quannu u Scarparu usava la sputazza,
i Scecchi s’impasturaunu cu a Sasizza,
e a fami ‘ncasa si tagghiava a pezza;
cu ‘dda gran crisi… e cu ‘dda ‘ddibulizza
me nonna, puvirazza
avia un fissu minù: pasta e Cucuzza.
Me Nonnu, ca era un chiovu i malarazza,
‘cci dissi: chista è roba di munnizza ,
luntanu un migghiu si senti la puzza,
oh madri chi tristizza ,
ma, chi truvati hai ‘nta ‘ssa tistazza;
tutti li jorna la stissa schifizza !
Me Madri, a li so tempi, la Cucuzza
pistata, la mittìa dintra na pezza
e, comu Catapasimu di razza
mi curava li sfoghi i giuvinizza
‘Nfuriatu, diunu e pigghiatu di stizza,
misi supra la spadda la Bisazza
e cu dispettu, cu na mossa rozza
S’alluntanau gridannu: chista è pazza ! :
Turnau dopu quattr’uri a lingua muzza…
panza vacanti e chinu di stanchizza,
appuiau a la seggia la Bisazza
e a so muggheri fici na carizza
dicennuci. pirdunimi Mariuzza;
” lu jaddu ca vacanta avi la vozza,
pi raggia, pi diliriu o pi stizza
tira li pinni di la jaddinazza.
Tirau fora ‘dda Pasta cu a Cucuzza
e cu ‘mmè Nonna stritta tra li vrazza;
sclamau: ma varda, varda chi ricchizza ;
quannu c’è amuri, a pasta cu a Cucuzza
è comu lu filettu di Jnizza…
e… stringennu a lu pettu a so Mariuzza
di lacrimi inundau li so Mustazza.

Da Vulcano in linea Franco Gittoultima modifica: 2013-11-02T16:55:30+01:00da leonedilipari
Reposta per primo quest’articolo